01. Înțelege
De Daniel Gagea, psiholog clinician, psihoterapeut
Un atac de panică este un episod brusc de frică intensă în care corpul tău reacționează ca și cum ai fi în pericol de moarte deși nu există niciun pericol real. Durează de obicei între 5 și 20 de minute. Senzațiile fizice sunt reale. Pericolul nu este.
Gândește-te la o alarmă de incendiu care pornește într-o clădire în care nu există niciun foc. Alarma urlă la fel de tare. Toată lumea reacționează la fel de intens. Singura diferență: nu arde nimic. Asta face corpul tău.. activează sistemul de alarmă al organismului, răspunsul „luptă sau fugi”, exact ca atunci când ar exista un pericol real.
30-40%
dintre adulți experimentează cel puțin un atac
2-3%
dezvoltă tulburare de panică
Aproape fiecare al treilea om pe care îl cunoști a trecut sau va trece prin ceva similar. Dar iată diferența critică: doar aproximativ 2-3% dintre oameni dezvoltă tulburare de panică .. adică atacuri recurente, însoțite de frică persistentă și schimbări de comportament.
A avea un atac de panică NU înseamnă că ai o tulburare. Un atac izolat este extrem de comun. Ceea ce transformă un atac izolat în tulburare nu este senzația în sine ci interpretarea pe care i-o dai și frica de a-l retrăi.
Daniel Gagea explică: Ce este un atac de panică
02. Recunoaște
Totul începe brusc. Uneori într-o situație specifică.. un loc aglomerat, o călătorie, o întâlnire. Alteori, aparent din senin.. acasă, la birou, sau chiar în somn.
Inima începe să bată puternic, repede, de parcă ar vrea să iasă din piept. Simți durere sau presiune în piept și imediat te gândești la ce e mai rău.
Respirația se schimbă. Simți că nu primești destul aer, că te sufoci, că ceva îți blochează gâtul. Și iată paradoxul pe care puțini oameni îl știu: în timpul unui atac de panică, respiri PREA MULT, nu prea puțin. Senzația de sufocare este produsă de hiperventilație.. respirația rapidă și profundă scade brusc presiunea CO2 din sânge (hipocapnie), ceea ce produce amețeală, furnicături și senzație de sufocare.
Amețeala vine în val. Simți că te pierzi, că leșini, că solul se mișcă sub tine. Mâinile și picioarele amorțesc sau furnicătură.. senzație ciudată, ca și cum nu ar fi ale tale.
Transpiri.. uneori abundent, uneori doar palme umede. Alternezi între valuri de căldură și frisoane. Simți greață, ca și cum ai vomita.
Și poate cea mai înspăimântătoare senzație: totul din jur pare ireal. De parcă ai privi un film cu tine însuți. De parcă lumea s-a decuplat. Asta se numește derealizare, și este un simptom frecvent, nu un semn de nebunie.
Senzațiile fizice vin cu gânduri automate.. rapide, intense, și extrem de convingătoare:
„Fac infarct.”
„Înnebunesc.”
„Pierd controlul.”
„Nu pot respira, mă sufoc.”
„Trebuie să ies de aici.”
„Mă voi face de râs.”
„Nu se va termina niciodată.”
Aceste gânduri nu sunt raționale. Dar în mijlocul atacului, ele se simt absolut adevărate.
Iată ce se întâmplă de fapt, pas cu pas
Senzație
Apare o senzație fizică.. poate o palpitație, o amețeală, o ușoară dificultate de respirație.
Interpretare
Creierul interpretează senzația ca pericol: „Inima bate repede, probabil fac infarct.”
Frică
Interpretarea produce frică. Frica intensifică senzațiile fizice.
Confirmare
Senzațiile intensificate confirmă interpretarea: „Vedeți? E și mai rău. Chiar e ceva grav.”
Panică
Ciclul se repetă și în câteva secunde, ești în mijlocul unui atac de panică complet.
Asta este ceea ce cercetătorii numesc cercul vicios al panicii (Clark, 1986; Beck, 1988). Nu senzația fizică produce atacul. Interpretarea catastrofică a senzației.. aceea produce atacul.
Fiecare senzație pe care o simți în timpul unui atac de panică are o explicație biologică clară. Niciuna nu este periculoasă.
03. Clarifică
Aceasta este cea mai frecventă teamă. Și este perfect înțeleasă, simptomele sunt înspăimântător de asemănătoare.
Când corpul tău declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, inima pompează mai mult sânge. Ritmul cardiac crește. Simți presiune în piept. Aceleași senzații ca într-un eveniment cardiac, dar dintr-o cauză complet diferită.
| Caracteristică | Atac de panică | Eveniment cardiac |
|---|---|---|
| Evoluție | Atinge maximum în minute, apoi scade | Nu scade spontan |
| Durere toracică | Difuză, se schimbă ca localizare | Radiază spre braț, maxilar, spate |
| Derealizare | Frecventă | Aproape inexistentă |
| Context | Stres, anxietate | Efort fizic, factori de risc |
Între 9% și 43% dintre persoanele care se prezintă la urgențe cu durere toracică suferă de fapt de tulburare de panică.
Dacă nu ai fost niciodată evaluat medical, mergi la medic. Serios. Exclude mai întâi cauzele fizice. Odată ce un medic ți-a confirmat că ești sănătos fizic, poți începe să lucrezi cu ceea ce este: un atac de panică.
Inima îți bate repede și când faci sport. Și când ești entuziasmat. Nimeni nu sună la urgențe pentru asta.
Diferența nu este senzația. Diferența este ce-ți spui despre senzație. „Inima bate repede la sala de sport" → normal. „Inima bate repede la metrou" → „Fac infarct!” Aceeași senzație. Interpretare diferită. Rezultat complet diferit.
Daniel Gagea
Psiholog clinician, psihoterapeut