De Daniel Gagea, psiholog clinician
Aceasta este, de departe, cea mai frecventă teamă. Și este perfect înțeleasă — simptomele sunt înspăimântător de asemănătoare.
Iată de ce: Când corpul tău declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, inima pompează mai mult sânge ca să-ți ofere energia necesară să fugi sau să lupți. Ritmul cardiac crește. Simți presiune în piept. Aceleași senzații ca într-un eveniment cardiac — dar dintr-o cauză complet diferită.
Deși nu poți pune diagnostic singur, există câteva diferențe observabile:
| Caracteristică | Atac de panică | Eveniment cardiac |
|---|---|---|
| Evoluție | Atinge maximum în minute, apoi scade | Nu scade spontan |
| Durere toracică | Difuză, se schimbă ca localizare | Radiază spre braț, maxilar, spate |
| Derealizare | Frecventă | Aproape inexistentă |
| Context | Stres, anxietate | Efort fizic, factori de risc |
Între 9% și 43% dintre persoanele care se prezintă la urgențe cu durere toracică suferă de fapt de tulburare de panică, nu de o afecțiune cardiacă (Barsky et al., 1994; Katon et al., 1988; Morris et al., 1997).
Dacă nu ai fost niciodată evaluat medical, mergi la medic. Serios. Exclude mai întâi cauzele fizice — hipertiroidismul, consumul excesiv de cofeină, prolapsul de valvă mitrală, sau alte afecțiuni care pot mima simptomele panicii (Taylor, 2000; DSM-IV-TR, APA, 2000).
Odată ce un medic ți-a confirmat că ești sănătos fizic, poți începe să lucrezi cu ceea ce este: un atac de panică.
Inima îți bate repede și când faci sport. Și când ești entuziasmat. Și în momente de excitare sexuală. Nimeni nu sună la urgențe pentru asta.
Diferența nu este senzația. Diferența este ce-ți spui despre senzație.
„Inima bate repede la sala de sport” → normal.
„Inima bate repede la metrou” → „Fac infarct!”
Aceeași senzație. Interpretare diferită. Rezultat complet diferit.